Parámetros
- 267 páginas
- 10 horas de lectura
Más información sobre el libro
Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.
Compra de libros
Carte de identități, Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Idioma
- Publicado en
- 2014
- product-detail.submit-box.info.binding
- (Tapa blanda),
- Estado del libro
- Bueno
- Precio
- 7,49 €
Métodos de pago
Nadie lo ha calificado todavía.
- Título
- Carte de identități
- Idioma
- Rumano
- Autores
- Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Editorial
- Cartea Românească
- Publicado en
- 2014
- Formato
- Tapa blanda
- Páginas
- 267
- ISBN10
- 9732329238
- ISBN13
- 9789732329238
- Serie
- Etiquetas
- No ficción, Ciencias sociales, Teoría literaria, Filosofía, Problemas sociales, Crítica literaria, Literatura rumana
- Descripción
- Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.