Emanoil Marcu Libros

De la deschidere, limpede și poignantă, a acestei cronici polifonice, cititorul este cuprins de puterea expresivă și narativă a autorului, evocând inițial scena capitală a adolescenței sale, în ziua în care a fost anunțată moartea accidentală a tatălui său. Modularea vocală a narațiunii, prin intermediul vocii bunicului patern, figură tutelară în contrast cu cea a tatălui dispărut, înscrie această rememorare în fluxul și ritmurile unei adevărate epopei personale în vremea Partidului unic. În această Românie a dictaturii „socialismului real”, descoperim treptat decorul deteriorat și viața cotidiană, cu o galerie de personaje colorate, ale căror vitalitate expansivă colorează și încălzește un univers nuanțat de absurd. Marius Daniel Popescu extrage o substanță romanesque efervescentă, pe care talentul său de romancier o fixează în viziuni de neuitat, precum cea a calului martirizat. În contrapunctul rapsodiilor sale „gitane”, uneori apropiate de transă, se conturează motivul plin de blândețe și delicatețe al vieții prezente a scriitorului, unde fiul disperat se reconstruiește în rolul de tată atent și de „lup” pacificat.

Premio Goncourt en 1984 y llevada al cine en 1992, esta novela autobiográfica narra, con la intensidad del deseo, la historia de amor entre una adolescente de quince años y un acaudalado comerciante chino de veintiséis, que se desarrolla en los escenarios coloniales de Indochina. Esa jovencita, bellísima pero pobre, no es otra que la propia Marguerite Duras, quien rememora no solo su singular vivencia sino también las apasionadas y tensas relaciones que desgarraron a su familia y que, prematuramente, grabaron en su rostro los implacables surcos de la madurez.